Etapele somnului in casa mea. Partea II

Va povesteam data trecuta aici de nopti nedormite si multe bucurii presarate printre ele. Am renuntat la somnul de zi petrecut afara, suportam cu bine ploaia, dar parca ninsoarea era prea mult.

Nu stiu cum s-a intamplat exact schimbarea, poate a inteles si ea ca statul in frig nu e demn de printese, poate a zis ca la 1 an se cade sa dormi in patutul moale, n-am idee. Cert este ca eram foarte fericita. Dezavantajul era ca a trebuit sa dresez si mustele sa faca liniste atat de sensibil era somnul don’soarei. Pentru mine nu era o drama ca dormeam si eu cot la cot cu ea, 1h dim – 2h dupaamiaza. Seara era mai complicat, chiar daca dormea deja in alta camera auzea tot si se burzuluia imediat.

Multa lume imi spune ca e din vina mea, ca eu am invatat-o asa sensibila. Pai voi credeti ca mie nu mi-ar fi placut sa pot macar sa vorbesc la telefon dupa ora 20:00? Ne stiau toti prietenii, clientii, familia – astia seara sunt pe soapte!
Si le-am incercat pe toate: muzica in camera ei, sa o adorm cu zgomot in jur, timp de o saptamana am facut galagie cand dormea dar intre un copil mereu obosit si linistea casei, am ales linistea.

Noptile erau liniste, a mancat noaptea pana pe la 1 an si 4 luni. Nu ma deranja pentru ca tati ii dadea laptele. Nu era de foame sigur, era mai mult un moment al lor. Ii canta, o alinta, se pupau putin si se culcau. Drept dovada a renuntat la biberon cand a fost el plecat din tara cateva zile. M-am dus in prima noapte sa o hranesc, dar cand a dat cu ochii de mine s-a suparat atat de tare incat a refuzat si biberonul. Din noaptea aceea nu s-a mai trezi sa il ceara.

De la un an la aproape doi adormea singura in patul ei. Dura ceva, dar eu butonam la telefon sau ma uitam la televizorul din sufragerie – din locul in care stateam se vedea perfect daca lasam usa deschisa si nici in camera nu batea lumina. Am vazut la Suleyman in anul ala cat pentru o viata!!

Pe la doi ani a intrat din nou in proteste!!! A descoperit de la buni somnul legant pe picioare si sa te ti nene. Copil de 12 kg si lung de vreo 90cm. Greu, greu, greu. Darrrr tot ea ne-a dat si solutia. Conversatie intre ea si taicasu:
– Tati, tunt male acum si vleau pat male cum aveti ti voi!
– Mare chiar asa?
– Da!
– Dar nu mai dormi leganata, dormi in pat da?!
– Bineee…

Iuhuuu – noi ne-am tinut de cuvant, am demontat una bucata pat de bebelus si am adus pat de 2,40/1.80!!! Ea a adormit singura, dar cu mine langa ea.

received_10153946766901756

Acum avem aproape 3 ani, doarme in patul ei urias, stau cu ea pana adoarme si mai nou vrea sa ii tin o mana pe picior si musai cu sosete. Am obisnuit-o sa stam spate in spate ca sa pot sa scriu (asta fac chiar acum, scriu despre somn la somn – potrivit, nu?) sau sa vad un film pe mute. Ma striga uneori sa vin la ea pe la 6-6:30 si mai dormim o ora impreuna, imbratisate.

Am fata mare acum, dar am reusit sa supravietuiesc cu ajutor din partea familiei si coborandu-mi standardele. Casa curata sau mama obosita? Copil nervos sau sacrificii? Repercursiuni in timp sau amintiri frumoase? Cred ca e clar ce am ales.

PS: De doua ori pe saptamana venea mama la ea iar o data pe luna dormea Printesa la buni. Norocoasa eu sau ce?

La voi cum sunt noptile? Zbuciumate sau odihnitoare?

Daca iti plac povestile din casa mea, te astept cu un like aici:

https://m.facebook.com/mamadeprintesa/

Anunțuri

2 gânduri despre “Etapele somnului in casa mea. Partea II

  1. Pingback: Cum sa te odihnesti cand ai un bebelus in casa. | Mama de Printesa

  2. Pingback: Invatam, exploram, ne jucam!!! | Mama de Printesa

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s