Depresia post-partum. Raspunsuri de la un specialist.

Stiu ca este o perioada in care curg articolele cu recomandari pentru Craciun, si nu imi doresc sa va stric atmosfera, dar stiti cum e, fiecare scrie despre ce il doare. 

Cele dintre voi care ma urmaresc de ceva timp stiti deja ca numaram zilele pana la nasterea noului membru al familiei noastre (2 zile adica). E a doua oara, iar de data asta stiu +- la ce sa ma astept si cum vreau sa decurga lucrurile. 

Despre depresia post-partum am mai scris in trecut aici, a fost si este un articol scris prin ochii mei, prin filtrul meu, cat de personal se poate. Imi doresc sa nu mai trec din nou prin asta, iar unul din pasii pe care i-am facut in aceasta directie a fost sa realizez pentru voi (si pentru mine) un articol-interviu cu Lavinia Stupariu – psiholog clinician (mai multe referinte despre ea gasiti la sfarsitul interviului). 

Imi doresc sa il cititi cu atentie, sa va fie de folos si sa il dati mai departe pentru a ajunge la cat mai multe femei. 



Ce este depresia post-partum?
Statisticile susțin faptul că o femeie din 5 (unele studii afirmă că până la 1 din 7 femei) pot să fie afectate de depresia postnatală. Ea se referă la o serie de simptome specifice evidente la nivel emoțional, comportamental și cognitiv și mai corect spus este faptul că depresia poate afecta în egală măsură mama după ce naște, dar și inainte de naștere.

Cel mai adesea mamele confundă depresia postpartum cu baby-blues. Acesta reprezintă o stare de îngrijorare și tristețe profundă ce afectează aproximativ 80% dintre femei și riscul pentru acesta este mai mare la prima naștere.Baby blues poate să apară între prima și a zecea zi de la naștere, apogeul este între prima și a patra zi după naștere. Starea poate fi accentuată pe fondul unei depresii anterioare, dar ea este generată de un dezechilibru hormonal ce are loc imediat după naștere.. Femeile cu baby-blues plâng mult mai ușor, sunt mai iritabile și mai labile emoțional decât înainte de naștere (mamele simt că nu mai suportă pe nimeni lângă ele, că și cele mai iubite persoane din anturajul lor le deranjează, etc). Din fericire baby blues dispare de la sine, după ce sistemul hormonal se stabilizează după naștere și această condiție nu este asociată cu istoric psihiatric, cu stresori de mediu, factori culturali sau alăptare.

Depresia post-partum se referă la simptome specifice care durează mai mult de câteva zile, chiar luni sau ani la rând și între acestea se înscriu:

• dispoziție depresivă, adesea însoțită sau umbrită de anxietate severă

• nivel scăzut marcant în interesul sau plăcerea pentru activități

• tulburări privind apetitul alimentar (de regulă pierderea apetitului însoțită de scădere în greutate)

• tulburări ale somnului (de cele mai multe ori insomnie sau somn scurt, chiar și când copilul doarme)

• agitație fizică (cea mai frecventă) sau lentoare motorie

• oboseală, nivel scăzut al energiei

• sentimente de neadecvare, de lipsă de valoare, de vină excesivă

• concentrare a atenției scăzută și abilitate decizională afectată

• gânduri recurente de moarte sau ideație suicidară.

Depresia nu face diferențe între femeile bogate și cele sărace, există multe vedete care au suferit de depresie postnatală (vezi cazul lui Brooke Shields, Adele, etc). Unele s-au vindecat cu ajutor de specialitate, altele au sfârșit tragic (din păcate Mădălina Manole este un caz al unei mame depresive).

 

Care sunt primele semne ale depresiei?

Maternitatea este o perioadă cu o serie de provocări și pentru mamele care nu au experiență cu copii mici sau nu beneficiază de un ajutor de încredere pentru a-și crește copilul, primele zile sau primele luni cu bebelușul sunt dificile. Dar odată stabilită o rutină, lucurile par să decurgă mai ușor. Însă atunci când mama începe să își piardă interesul pentru copil sau orice activitate care îi făcea plăcere până în prezent, când are o dispoziție depresivă și e tristă în cea mai mare parte a timpului, când apar modificări majore în ceea ce privește somnul, alimentația și grija față de sine, când mama este mai lentă în mișcări sau este agitată și nu știe de ce, dacă mama simte că este obosită peste măsură și că nu are nici un pic de energie, când la nivel cognitiv se remarcă o capacitate foarte scăzută de concentrare, sentimente de lipsă de valoare și vină și mai ales gânduri recurente de moarte sau suicid.

 

Care sunt cauzele depresiei post-partum?

Literatura de specialitate susține că există o serie de factori predispozanți pentru depresia postnatală și între aceștia se înscriu:

• depresia prenatală – acesta este considerat a fi unul dintre cei mai puternici predictori ai depresiei alături de suportul social scăzut

• suportul social scăzut (proximitatea membrilor -soț sau partener, familie și prieteni), frecvența contactului social, numărul de confidenți

• stresul legat de îngrijirea copilului, evenimentele stresante relaționate cu îngijirea copilului

• stresul legat de viața proprie – schimbări maritale, modificări ocupaționale ,crize

• anxietatea prenatală

• satisfacția maritală

• istoricul episoadelor depresive

• temperamentul copilului

• baby-blues foarte puternic

• stima de sine scăzută și autoeficacitatea redusă (aceasta se referă la credința specifică unei persoane că este capabilă să facă un lucru cu care se confruntă. De exemplu, mamele care au experiență cu bebeluși sau care au făcut un curs prenatal simt mai puternic faptul că sunt capabile să aibă grijă de un copil mic comparativ cu celelalte)

• statusul socio-economic scăzut

• statutul marital (depresia este mai frecventă la mamele singure/divorțate decât la cele aflate în relații de căsătorie)

• sarcina nedorită sau neplanificată.

 

 

Care sunt principalele „pârghii” de ajutor pentru a depasi aceasta etapa?

Gândirea pozitivă nu ajută atunci când suntem deprimați și nici din voință proprie nu ieșim din această stare. Depresia nu este un lux pe care ni-l permitem și prin care încercăm să atragem atenția asupra noastră sau să câștigăm puncte în fața celorlalți ca ei să aibă grijă de noi. Gândirea este profund afectată în depresie, mamele deprimate consideră că nu sunt mame bune, au o vină exacerbată pentru că tot ce fac consideră că nu este destul de bine sau suficient, simt că nu se pot atașa de copil, au suferințe din trecut ce nu au fost rezolvate și care acum se reactivează. Simpla gândire că „totul va fi bine” nu le ajută, ele au nevoie de noi gânduri care să fie adaptate situației lor. Iar când avem de-a face cu depresia, motivația pentru schimbare este aproape anulată. O schimbare nu se face de la sine, doar printr-un simplu angajament. De aceea este nevoie de ajutor de specialitate ce poate veni din partea unui psiholog sau al unui psihiatru.

 

Cum putem ajuta pe cineva care trece prin asta sa constientizeze ce i se intampla?

​Atunci când cunoaștem simptomele și le remarcăm la cineva, uneori este destul și numai să îi spunem că presupunem că e deprimată, o ajutăm mult. Depresia nu înseamnă o boală cu o evoluție dramatică decât atunci când noi nu recunoaștem că avem de-a face cu o depresie.  

​Mare atenție la ajutorul duhovnicesc pe care îl primiți pentru aceste siuații. Uneori cel mai bun duhovnic este un psihiatru și rețeta pe care o scrie. Nu afirm deloc faptul că credințele religioase, că practica rugăciunii și mai ales ajutorul divin sunt reale, ci primul pas poate că ar fi să cerem ajutor medical de specialitate decât să mergem la biserică și să credem că numai asta ne va ajuta. Psihologii și preoții sunt în aceeași tabără î lupta cu drepresia și bolile psihice, de aceea vă recomand să cereți ajutorul lor în mod egal!

 

Dar familia? Cum putem sa ne facem auzite, pentru ca dupa cum bine stim exista multe situatii in care femeile care trec prin asta sunt acuzate de „victimizare”?

​Dacă există situații tensionate în familie pe această temă, recomandarea mea ar fi aceea să apelați împreună la ajutorul unui medic sau al unui psiholog care să îi explice soțului ce se întâmplă și cum poate să își ajute soția. Adesea astfel de discuții vin din necunoașterea situației și a ce se întâmplă cu psihicul femeii după naștere.

 

Se poate depasi perioada fara terapie? Cand e nevoia sa apelam la un specialist?

Multe femei (si nu numai), inca se tem sa mearga in terapie. Cred ca ar fi de ajutor sa le povestim un pic cum se desfasoara o astfel de sedinta si cat de importanta este confidentialitatea totala.

În principiu, se poate ca starea de bine să apară și fără psihoterapie, însă ceea ce se întâmplă este faptul că o depresie de nivel clinic devine o depresie funcțională. Am scris despre aceasta aici. Aceasta înseamnă că mama nu este vizibil deprimată, nici ea nu mai recunoaște că simte acea stare neplăcută din punct de vedere psihic, însă la evenimente stresante viitoare (nașterea unui alt copil, divorț, probleme în căsnicie sau în familie, dificultăți legate de creșterea copilului, etc), este foarte posibil ca mama să fie deprimată din nou și starea sa psihică de acum să fie mult mai afectată decât a fost în trecut.

Apelăm la un specialist atunci când simțim că ceva nu este în neregulă, uneori e nevoie numai de o singură ședință sau doar de câteva ca să repunem totul în ordine în viața noastră, alteori e nevoie de un proces complex de tratament. Ce este îmbucurător este faptul că acum există tratamente psihice validate științific ce sunt special construite pentru depresie și că ele au o rată mare de succes și previn recăderile ulterioare. Mai mult, rezultatele științifice arată că psihoterapia pentru depresie (cea de orientare cognitiv-comportamentală) este superioară medicației și acest fapt este important de cunoscut mai ales pentru mamele care alăptează.

Psihologul este o persoană care are o formare de specialitate, care respectă un cod deontologic ce ține cont de confidențialitatea informațiilor discutate în cabinet, de aceea nu avem de ce să ne temem să întrăm în contact cu un psiholog. Noi nu ne formăm în telepatie, deci nu citim ce gândește o persoană, nu o manipulăm să facă lucruri ce sunt împotriva voinței persoanei și ne pregătim continuu astfel încât pacienții/clienții noștri să beneficieze de cele mai bune servicii.

O ședință de psihoterapie durează în medie 50 de minute și în cursul acesteia pentru început clientul face cunoștință cu psihologul, află despre pregătirea sa și cum poate să îl ajute, iar psihoterapeutul îi adresează o serie de întrebări sau îi dă să completeze niște teste pentru a obține informații cât mai complete despre problemele cu care se confruntă clientul. În funcție de aceste informații putem să aflăm cu ce fel de probleme se confruntă clientul nostru și cum poate să fie ajutat. În fiecare ședință se discută despre câte o problemă pe care clientul dorește să o rezolve, el primește sfaturi despre diferite strategii prin care poate rezolva o problemă de comunicare, de interacțiune socială, de atașament cu copilul, etc.

 

Sunt psiholog clinician și lucrez la Clinica ProVita din Cluj-Napoca. Specializarea mea este psihologia clinică aplicată în obstetrică-ginecologie. Lucrez cu femei însărcinate și mame cu copii mici (primele 1.000 de zile) sau preșcolari.

Sunt absolventă a Facultății de Psihologie și Științele Educației din Cluj-Napoca (promoția 2006) și a Masteratului de Psihologie Clinică și Psihoterapie Cognitiv-Comportamentală (prmoția 2008) din cadrul Universității Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca.

Domeniile mele de interes sunt nașterea naturală, psihoginecologia, dezvoltarea cognitivă și socio-emotională a copiilor mici cu debut în perioada prenatală, tulburările psihice specifice perioadei post-natale și mai ales psihologia și medicina evidence-based.

Scriu despre psihologia clinică aplicată în domeniul obstetrică-ginecologie sau despre alte probleme ale femeilor pe blogul și pe pagina de Facebook Sanatate psihica la feminin.

Închei acest articol cu o veste bună pentru mamele din Cluj-Napoca – la Clinica ProVita a început un program de evaluare și consiliere al mamelor în perioada perinatală (însărcinate sau care au născut în ultimele 12 luni), așa că orice femeie care se află într-o astfel de situație este primită cu drag să vorbească cu un psiholog specializat pe problemele emoționale tipice acestei perioade de viață. Prima întâlnire este una de evaluare și este complet gratuită, iar următoarele sunt cu plată, dar mult reduse. Aflați mai multe detalii sunând la numerele de telefon trecute pe site-ul clinicii (aici).

 

Anunțuri

Un gând despre “Depresia post-partum. Raspunsuri de la un specialist.

  1. Pingback: Două săptămâni de viață nouă. | Mama de Printesa

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s